Castelul Peleș – perla Casei Regale românești
Situat pe valea pârâului Peleș, în locul numit Pietrele Arse, Castelul Peleș este cea mai cunoscută reședință regală din România. Acesta a fost construit între anii 1875 și 1883.
În anul 1866 Carol I a sosit în zonă și a înnoptat la mănăstirea din Podul Neagului (după cum era cunoscută la vremea respectivă Sinaia). Peisajul sălbatic și pitoresc l-a atras atât de mult încât regele a hotărât că trebuie să ridice în aceste locuri un castel. În anul 1972 Carol I cumpărat terenul pe care îl văzuse cu patru ani în urmă, după care l-a angajat pe arhitectul german Wilhelm Doderer să realizeze planurile construcției viitorului castel. Fiind vorba de un rege și un arhitect neam, din punctul de vedere al arhitecturii exterioare, elementele principale ale Castelului Peleș sunt specifice stilului neorenasterii germane.
Practic, lucrările au început în 1873, dar piatra de temelie a castelului a fost pusă abia doi ani mai târziu, în 1875. După inaugurarea oficială din anul 1883, au urmat planuri de dezvoltare, forma actuală a construcției fiind finalizată în 1914. Este vorba în special de câteva clădiri care au fost anexate, cum ar fi: Camerele Gardianului, Economatul, Foișorul (casa de vânătoare), Grajdurile Regale și Centrala Electrică. În tot acest tip au lucrat peste 300 de meșteri, aduși din întreaga lume pentru a desăvârși una din capodoperele arhitecturii din România.
Între 1889 și 1903, arhitectul Karel Liman, care se ocupă de lucrări, va realiza și Pelisorul, o replică modernă și la scară redusă a clădirii mari, reședința viitorului rege Ferdinand I al României și a Reginei Maria. De altfel, cuplul regal a locuit o perioadă și la Foișor, clădire devastată de un incendiu puternic, dar care a fost reconstruită apoi în 1933. Un calcul sumar arată că între 1875 și 1914 s-au cheltuit la Peleș peste 16 milioane de lei în aur.
Castelul Peleș este considerat unul dintre cele mai frumoase din Europa fiind totodată și primul castel electrificat în întregime de pe continent european. Uzina electrică proprie era amplasată pe malul pârâului Peleș. De altfel, clădirea era dotată încă de atunci cu lift interior, aspirator și încălzire centrală. Castelul are 170 de încăperi, din care doar 10 sunt accesibile turiștilor și adăpostește mai multe colecții valoroase de picturi, sculpturi, armuri, covoare, mobilă, tapiserii, statuete, obiecte de ceramică, elemente de veselă din aur, argint și porțelan, vitralii.
Holul de la intrare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri și stauiete. Plafonul mobil din sticlă, acționat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriză pentru vizitatorii regelui, care puteau să admire seninul cerului în nopțile de vară.
Camerele din circuitul turistic poartă denumiri sugestive cum ar fi: Sala Maură, Salonul Florentin, Sala Coloanelor, Sala de Concerte și Sala Armelor.
Atracțiile din interiorul Castelului Peleș: coridoare și uși secrete
Biblioteca regală îi atrage în special pe cei pasionați de cărți rare, având coperți din piele și gravate cu litere de aur. Chiar și pentru cei mai puțin familiarizați cu universul cărților, există un punct de atracție: ușa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu cărți, prin care regele se putea refugia în diverse încăperi ale Castelului.
Sălile de arme, amenajate în perioada anilor 1903 – 1906, adăpostesc peste 4000 de piese europene și orientale din secolele XIV – XVII. Cele mai prețioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI – XVII și o armură completă pentru cal și cavaler, unică în România.
Sala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorința reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala.
Sala Florentină, denumită și Marele Salon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele două mari candelabre, și decorațiunile în stilul neorenasterii italiene.
Sala Maură este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, având elemente hispano-maure, cu o fântână din marmură de Carrara, copie după o piesă din Cairo.
Sala de teatru are 60 de locuri și lojă regală, fiind decorată în stilul Ludovic al XIV-lea.
La etajul I se află Sala de Concerte, amenajată în 1906, în care se găsesc un clavecin executat la Anvers în 1621, un pian cu coadă verticală Bluthner și o orgă Rieger cu două claviaturi.
Apartamentul Imperial a fost amenajat tot în 1906 cu ocazia vizitei împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Alte săli care descoperă turiștilor nebănuite suprize, sunt Sala de Consilii, care seamănă cu una dintre sălile Primăriei din Lucerna-Elveția; Cabinetul de lucru unde se află un birou impunător și un pupitru pentru audiențe; Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situată la etajul 1 și are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea; Salonul turcesc care adăpostește o colecție de vase turcești și persane în alamă; Dormitorul care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
Vitraliile Castelului Peleș au fost cumpărate și montate între anii 1883 și 1914, cele mai multe fiind aduse din Elveția și Germania, piese datând din secolele XV-XVII. De asemenea, Castelul Peleș are șapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni și vase ornamentale din marmură de Carrara.
În 2007, în luna martie, guvernul român a restituit Casei Regale Castelele Peleș și Pelisor, împreună cu terenurile aferente. Apoi, potrivit unui memorandum semnat de reprezentanții Casei Regale și ai guvernului, Peleșul și Palatului Foișor vor rămâne “in perpetuitate”, ca muzeu, statului român.
Cum ajungi la Castelul Peleș?
Castelul Peleș este situat în Sinaia (la 44 km de Brașov și la 122 km de București) iar pe șosea se alege Drumul european E60 sau DN1. Pe calea ferată există numeroase curse care din Ploiești intră pe Valea Prahovei, iar Stațiunea Sinaia este una dintre destinații.
Vizitatorii beneficiază de un tur extins al spațiilor de la parter și etaj I, cu ghidaj în cinci limbi străine. În luna noiembrie Castelul Peleș este închis pentru curățenia generală
Sursa: romanianmonasteries.org/ traveleurope.ro
Cmentariile sunt închise