Take a fresh look at your lifestyle.

De ce iubim vinurile românești

0

Licoarea lui Bachus are adepți în toată lumea iar vinul nu este doar o băutură, ci un întreg concept cu istorie, care implică un proces de producție complex, cunoașterea soiurilor și un întreg ritual de servire. Nu în zadar există somelieri care ne învață să descoperim buchetul de arome dintr-un vin, să facem diferența dintre un vin sec, unul demisec și unul dulce și să alegem corect vinul în funcție de preparatele de la cină.

De ce iubim vinurile românești 1

Vinurile românești sunt apreciate nu doar în România, ci și peste hotare. Nu doar condițiile geografice ci și investițiile în tehnologie și în plantarea soiurilor de viță de vie cu un material genetic bun, au așezat România pe harta producătorilor de vinuri premium. Micii producători sunt cei care pun accent pe calitate și obțin vinuri cu gust memorabil.

Binecuvântați de zei

Așezarea geografică este unul dintre aspectele cheie care îi avantajează pe producătorii români. Compoziția variată a solului format pe dealurile subcarpatice și temperaturile moderate sunt propice soiurilor de viță de vie. Toamnele sunt lungi și blânde, iar în felul acesta strugurii se coc încet, concentrând aroma. Poziționarea pe aceeași latitudine cu regiunea Bordeaux din Franța creează condițiile unui climat uscat. Marea Neagră nu are aceeași influență asupra podgoriilor din Dobrogea precum oceanul Atlantic asupra regiunii Bordeaux, însă zonele de deal de aici și din Moldova sunt ideale pentru cultivarea viței de vie. Potențialul natural al României în ceea ce privește producția de vinuri bune este speculat de companii din Marea Britanie, Germania, Austria, Franța și Italia, care domină piața românească. Dacă succesul vinurilor Australiene sau Sud Americane este recunoscut, cele românești pot fi următoarele. România are 8 regiuni viticole cu care se mândrește: dealurile din Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea, Crișana și Maramureș și terasele Dunării.

De ce iubim vinurile românești 2

România, pe primul loc în Europa de Est

Conform unei statistici a Organizației Internaționale a Vinului, România este cea mai mare producătoare de vinuri din Europa de Est și a cincea din Europa și a zecea din lume cu zone viticole. Un raport din 2016 plasa România alături de Chile și Portugalia în ceea ce privește numărul de podgorii. În același ani, producția de vin românesc a fost de 3,3 milioane de hectolitri, depășind chiar și Noua Zeelandă.

În ultimii 10 ani, o nouă generație de mici producători s-a dezvoltat datorită investițiilor în tehnologie performantă susținută prin fonduri europene și a replantării soiurilor de viță de vie de calitate superioară. Aceștia experimentează, au abordări noi ale procesului de obținere a vinului și angajează oenologi  din Franța și Germania pentru a obține vinuri premium, din cei mai buni struguri. De exemplu, regiunea Dealu Mare, cu Domeniile Săhăteni Lacerta, Davino, SERVE, Budureasca, Basilescu, este considerată zona Bordeaux a vinurilor românești. Zona Drăgășani cu vinurile Prince Știrbey, Drîncea cu Crama Oprișor și Domeniile Segarcea, Dobrogea/Murfatlar cu Alira sunt, de asemenea, apreciate pentru calitatea superioară.

Strugurii, principalii responsabili de aroma specială a vinului

În ultimii ani, producătorii de vinuri românești premium au folosit în producție o varietate internațională de soiuri de struguri printre care Carbenet Sauvignon și Chardonnay. Mulți producători de top folosesc clone de viță de vie de calitate superioară din Franța, pentru că vinul de bună calitate începe cu struguri de bună calitate. Printre cele mai populare soiuri internaționale de struguri albi se numără Chardonay, Pinot Grigio și Sauvignon Blanc, iar dintre soiurile de struguri roșii, cele mai apreciate sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah și Pinot Noir.

Însă există și soiuri românești foarte cunoscute și apreciate. Fetească, responsabilă pentru vinul alb sec, proaspăt și parfumat. Tămâioasa Românească sau Muscat Ottonel, un soi de struguri de origine franceză, din Muscat Blanc a Petit Grains, unul dintre cele mai vechi soiuri de struguri din lume și cel mai scump dintre soiurile Muscat produce vinuri albe aromate. Din strugurii Fetească Neagră se obține vin roșu sec delicios, cu corp plin și structură de taninuri fine, care devine catifelat pe măsură ce se învechește. Acesta este cel mai vechi soi de struguri din România.

Vinurile în asocieri culinare

Vinul alb poate fi servit ca aperitiv, însă cele mai multe vinuri românești sunt servite alături de mâncare. Cum bucătăria românească este bogată în gusturi, vinurile roșii cu tanin sunt preferate la masă, pentru a echilibra rețetele copioase. Platourile tradiționale cu brânză, pâine, cârnați și ceapă sunt întotdeauna însoțite de un pahar cu vin.

Feteasca Neagră se servește cu vită la cuptor sau la grătar, carne de miel, vânat, rață la cuptor, paste sau deserturi pline, cu ciocolată, precum Lava Cake sau Mousse au Chocolat.

Cabernet Sauvignon se servește alături de vânat, carne roșie, miel sau oaie, și în general la preparatele românești consistente.

Chardonnay se asociază preparatelor din pește și fructe de mare sau celor din carne de pasăre.

Vinurile demiseci precum Merlot, merg alături de paste cu sos roșu, iar Riesling lângă paste cu sos alb sau pe bază de brânză.

Vinurile dulci merg la deserturi sau la rețete pe bază de carne sau brânzeturi.

Lucruri interesante despre vinurile românești

O mare parte dintre podgoriile din România și Franța au aceleași caracteristici.

Viticultura în România datează de peste 4000 de ani.

România se clasează pe locul 10 în lume în suprafața cultivată cu viță de vie.

Peste 100 de crame noi au fost deschise în România în ultimii 5 ani.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More