Take a fresh look at your lifestyle.

Palatele din Timisoara

Palatele din Timisoara, zestrea fabuloasa a orasului lasata de mesteri iscusiti din imperiu, inspirati de simboluri ale Europei.

Cu o mostenire de 14.500 de cladiri istorice, Timisoara este socotit orasul cel mai bogat din Romania in imobile ridicate inainte de 1940.

Reprezentative pentru patrimoniul cultural local sunt 949 de cladiri, care, de altfel, sunt si protejate, si se gasesc in marea lor majoritate in cartierele Cetate, Iosefin si Fabric, intr-o ingemanare de stiluri arhitecturale cu adevarat unica. Baroc, eclectic, seccesion vienez si maghiar, neoromantic, neogotic sau neoclasic, imobilele spectacol ale Timisoarei au, in marea lor majoritate, nevoie de reparatii, iar autoritatile se lupta cu proprietarii si legile pentru a castiga lupta cu timpul.

Dintre bijuteriile care infrunta vremurile se desprind palatele orasului care, inca de la inceputuri, adaposteau importante institutii ale Banatului sau erau locuinte pentru familiile instarite ale timpului.

Nepasarea proprietarilor, hatisul birocratic si sumele importante ce ar trebui cheltuite pentru renovarea si conservarea lor le-au adus intr-o stare de jalnica degradare pe multe dintre ele.

Schimbarea legilor si castigarea titlului de Capitala Culturala a Europei in 2021 au facut insa ca lucrurile sa ia in sfarsit intorsatura pe care aceste valoroase cladiri o merita. In scurt timp, cele care nu au beneficiat de nicio interventie vor intra, rand pe rand, in reparatii.

Palatul Dicasterial

Palatele din Timisoara 1

Construit intre anii 1855–1860 pentru a fi resedinta guvernatorului Banatului, Palatul Dicasterial e o copie dupa Palazzo Medici din Florenta. Marginita de 3 strazi, multa vreme a fost considerata cea mai mare cladire din oras, avand trei nivele, trei curti interioare, 273 de camere, 34 de bucatarii, 20 de camari, 65 de pivnite, 27 de depozite, 34 de camere pentru servitori.

Fatadele sunt structurate in registre orizontale, ritmate doar prin sirul ferestrelor. Ornamentele de la ferestre se reduc la colonetele ce flancheaza ferestrele de la primul etaj. Imobilul intervine in peisajul urban printr-o modificare de proportii a ambientului. Impunandu-se prin dimensiuni, singularitate si semnificatie, palatul in stil renascentist exprima pronuntat functia de reprezentare care i-a fost atribuita. Volumul masiv si supradimensionat scoate din scara vecinatatile din care se asigura doar o vedere partiala a monumentalului.

Palatele din Timisoara 2

Astazi, in cladirea aflata in proprietatea Statului Roman functioneaza Judecatoria Timisoara, Tribunalul Timis, Curtea de Apel Timisoara si parchetele de pe langa aceste instante.

Palatul Baroc, Vechea Prefectura

Palatele din Timisoara 3

Palatul Baroc sau Vechea Prefectura reprezinta unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timisoarei.

Palatul Baroc s-a format prin contopirea si supraetajrea a doua cladiri. Din 1733 aici era Oficiul Juridic Minier, iar in 1735 Casieria Garnizoanei Militare. Din 1778 a fost sediul prefecturii, iar de-a lungul timpului a avut in mai multe randuri functiuni administrative si militare. Fatada Palatului are o somptuoasa decoratie baroca, in care alterneaza doua tipuri de impletituri desfasurate la nivelul pilastrilor, al parapetelor si al coronamentelor ferestrelor. In anul 1774, imobilul s-a extins cu reluarea ‘in oglinda’ a corpului existent, dobandind astfel o a doua curte interioara, la care accesul se facea printr-un culoar boltit. Ultima transformare importanta a suferit-o la finele secolului al XIX-lea cand a ajuns la infatisarea de astazi.

Palatul Baroc a fost ani de zile in lucrari de reabilitare si, cu un efort financiar insemnat, i-a fost redata stralucirea de odinioara.

Consiliul Judetean Timis este proprietarul cladirii care in prezent gazduieste Muzeul de Arta. Au poposit in acest loc personalitati precum Iosif al II-lea (1767), Franz Iosef (1872) si Regele Ferdinand (1923).

Palatul Apelor

Palatele din Timisoara 4

Vorbim de unul dintre cele mai incantatoare palate ale Timisoarei, o adevarata bijuterie arhitecturala, ce lua nastere si se inalta sub bagheta unor constructori talentati si iubitori de frumos, la inceput de secol 20. Impodobit cu elemente marine, palatul era menit sa strajuiasca semet malul canalului navigabil Bega. E asezat chiar in locul ce desparte doua dintre cartierele orasului: Elisabetin si Iosefin.

Palatele din Timisoara 5

Palatul Apei, sau Casa Societatii Timis Bega, asa cum se numea initial edificiul, a fost construit mult dupa ce Bega a devenit navigabila, iar arhitectul Baumhorn Lipót a fost cel caruia i s-a incredintat realizarea proiectului. Compozitia plastica a imobilului este dominata de volumul impunator al acoperisului traveei centrale, rezolvat in forma unui turn-cupola monumental.

Asa cum se obisnuia in curentul perioadei de inceput a anilor 1900, s-au utilizat elemente neobaroce si ale ordinului ionic, iar figurile stilizate reprezentand elemente marine sunt de o finete remarcabila.

Aflat de ani buni in reabilitare, palatul a cunoscut ample lucrari de renovare. Proprietarul acestei cladiri este Administratia Bazinala de Apa Banat.

Palatul Dejan

Palatele din Timisoara 6

Palatul Dejan sau Deschan, cunoscut si sub numele de Palatul Scherter, a fost ridicat in 1735 in stil neoclasic (renaissance-grec).
Numele acestuia provine de la familia de origine franceza De Jean, ce a fost innobilata cu numele de Deschan von Hannsen de catre imparateasa Maria Tereza in 1744 pentru a-i recunoaste contributia deosebita in luptele cu turcii.

Palatul a fost partial reconstruit in anul 1802. in timpul acelor lucrari de reconstructie, cladirii i-a fost adaugat un etaj, spatiu unde a fost amenajat incepand cu anul 1830 un cazinou. Tot la inceputul secolului al XIX-lea stilul arhitectural al cladirii a fost schimbat, adaugandu-i-se elemente ale stilului neoclasic. Partea din spate a edificiului a fost folosita ca si han, parterul gazduind grajdurile pentru cai, iar primul etaj, camerele de oaspeti.

A adapostit primul Bazar al Timisoarei, pentru mult timp numele de referinta pentru timisoreni fiind chiar „Bazarul”. Palatul a fost retrocedat dupa revolutie si a fost complet renovat. In interiorul lui se gasesc spatii  comerciale si birouri.

Palatul Lloyd

Palatele din Timisoara 7

Palatul Lloyd a fost construit intre anii 1910 – 1912, dupa planurile arhitectului Leopold Baumhorn, prin subscriptia baneasca a mediului de afaceri local. Este o cladire monumentala cu trei etaje, amplasata pe corso-ul Timisoarei. A fost construita in stil ecclectic cu influente seccesion. Aici a functionat la primul nivel Bursa Agricola, societatea Lloyd, iar la etajele superioare erau locuinte. La parterul cladirii se afla Café Lloyd, inainte de razboi Café Wien, locul de intalnire al elitei timisorene.

Astazi adaposteste rectoratul Universitatii Politehnica Timisoara. Din luxul de odinioara se mai pastreaza portiuni de lambriuri, oglinzi, ramasite din vitralii si cateva candelabre.

Palatul Dauerbach, actualul Palace

Palatele din Timisoara 8

Palatul Dauerbach din Piata Victoriei a fost construit intre anii 1912-1913 dupa planurile arhitectului László Székely. Cladirea este cunoscuta sub numele de Palace, dupa cafeneaua si restaurantul cu acelasi nume, care au functionat pentru multa vreme acolo.
Fatada cladirii este impartita in cinci parti, una centrala alcatuita din trei segmente, mai inalta, care la nivelul acoperisului are trei frontoane de forma unei acolade ogivale. Cele doua parti laterale au cate doi pilastri, iar la nivelul superior au un fronton, si un acoperis mai scund. Astazi adaposteste 23 de familii, iar la parter functioneaza mai multe spatii comerciale.

Palatul Weiss

Palatele din Timisoara 9

Palatul Weiss a fost construit in anul 1912 chiar la inceputul Bulevardului Republicii, pentru familia Weiss. A fost ridicat de firma Arnold Merbl in stil eclectic, iar frontonul a fost reproiectat de Laszlo Szekely, fost arhitect- sef al Timisoarei, cu vedere spre Piata Victoriei, Hotel Timisoara si teatru. Palatul are 27 de apartamente, unele chiar si cu sase camere, in care locuiesc familii de timisoreni, iar la parter functioneaza magazine.

Palatul Széchenyi

Palatele din Timisoara 10

Strajuieste capatul sudic al Pietei Victoriei si a fost construit intre anii 1911 si 1914 dupa planurile arhitectului László Székely, fiind ultima cladire de pe Corso, in capatul dinspre Catedrala. Palatul Széchenyi e unul fermecator si ne atrage atentia cu figurile feminine de la parter, frecvente in Viena in arhitectura baroca ori clasicista.

Imobilul apartine stilului secession, ii lipsesc in cea mai mare parte colturile de 90 de grade, si pare ca priveste
inspre Catedrala Mitropolitana. In prezent, cladirea gazduieste proprietati private, iar la parter sunt spatii comerciale.

Palatul Hilt-Vogel

Palatele din Timisoara 11

Acelasi valoros arhitect al Timisoarei László Székely este cel care a proiectat si palatul Hilt-Vogel din Piata Victoriei. Cladirea a fost ridicata intre anii 1912-1913, in stil art-nouveau. Imobilul a fost lipit de o alta cladire-monument: Palatul Széchenyi, opera a aceluiasi arhitect. Palatul are 17 apartamente, care sunt fie ocupate de familii de timisoreni, fie inchiriate.

Palatul Löffler 

Palatele din Timisoara 12

Palatul Löffler din Piata Victoriei, a fost construit intre anii 1912-1913 de familia antreprenorului Leopold Löffler, ca sediu de firma si casa pentru el si cei trei fii ai sai. Este o constructie cu 4 nivele, iar fatadele de capat sunt cele mai frumoase.

In partea superioara, sub niste ferestre ovale, se remarca doua grupuri statuare. Imediat sub ele, pe doua nivele, sunt balcoane mari. Fatada dinspre Piata Victoriei este mult mai simpla, partile
superioare iesite in afara au doar niste geamuri dreptunghiulare. Palatul are o multime de apartamente folosite drept locuinte ori sedii de firma, iar la parter magazine si un restaurant.

Palatul Merbl

Palatele din Timisoara 13

Tot in Piata Victoriei se gaseste si Palatul Marbl, fiind construit dupa schitele arhitectului Arnold Merbl. Inaltat in anul 1911, palatul configureaza arhitectura simbol a orasului.

Cladirea este locuita in mare parte de timisoreni, in 24 de apartamente, pe trei etaje, iar la parter sunt patru pravalii. Majoritatea apartamentelor sunt locuinte personale, 16, restul spatii inchiriate.

Palatul Neuhausz

Palatele din Timisoara 14

Palatul Neuhausz este, de asemenea, o cladire simetrica. A fost construit in perioada 1911-1912 intr-o combinatie de
stiluri eclectic, seccesion si art nouveau maghiar. Astazi, la peste 100 de ani de la construirea palatului, doar cativa timisoreni mai stau in cele 22 de apartamente. Restul sunt chiriasi ai unor proprietari plecati in strainatate in perioada comunista si care in ultimii ani si-au castigat in instanta dreptul de proprietate.

Palatul Neptun

Palatele din Timisoara 15

O cladire eleganta si impozanta, construita intre anii 1912 si 1914 in stil Secession vienez, palatul Neptun poarta semnatura arhitectului-sef al orasului din acea vreme, László Székely. A adapostit multa vreme bai publice si un bazin de inot, de unde si denumirea de Baile Neptun.

Sunt impresionante formele unduite ale frontonului, decoratiile florale din partea superioara si fatadele laterale decorate cu semicoloane dorice pe doua niveluri. Acoperisul este caraterizat de volumele mari, formele trapezoidale si cupola rotunda si se crede ca a fost inspirat de stilul arhitectului vienez Otto Wagner.

In perioada regimului comunist, palatul a fost nationalizat. In 2003, o parte importanta din Palatul Neptun a fost preluata de o companie banateana, care a realizat si lucrari ample de renovare a cladirii.

Palatul cu ancora

Palatele din Timisoara 16

Aflat in inima cartierului Iosefin, Palatul Ancora (Arany Horgony-palota, Das Anker Palast) a fost construit intre 1901-1902 pe locul unde se afla fosta cladire a autoritatii portuare.

Cladirea s-a numit initial Palatul Aladar Kudelich, dupa numele proprietarului, insa a ramas in memoria timisorenilor sub de numirea de Casa cu Ancora sau Palatul Ancora, datorita ornamentului in forma de ancora de pe turnul ce se reflecta in apele canalului Bega si care aminteste de traficul fluvial intens din prima jumatate a secolului trecut.

Se spune ca imobilul a fost ridicat pe o gradina care se numea „La Ogorul Verde” (Zum Grünen Anger), iar pentru cuvantul „ogor” s-a utilizat termenul arhaic in limba germana de „Anger”, cuvant iesit in prezent din vorbirea curenta. Mult mai tarziu, in anul 1900, datorita faptului ca nimeni nu a mai stiut ce inseamna ”Anger”, pronuntat ”Anker” in Timisoara, s-a crezut ca este vorba despre cuvantul german ”Anker”, care inseamna ”ancora”. De aceea, cladirea a primit drept ”semn de casa” o ancora si un nume pe care il poarta si astazi: Palatul cu Ancora.

Palatul Mercur

Palatele din Timisoara 17

Strajuieste Piata Traian si mai este cunoscut drept ‘Casa cu Mercur’, denumire data de localnici in vechime din pricina statuetei zeului comertului care tronează pe coltul mansardei. Palatul Mercur a fost ridicat in perioada 1908-1909 si a fost proprietatea unui om de afaceri al vremii, Béla Fiatska.
Edificiul, structurat pe trei nivele, e facut in stilul arhitectonic specific anilor 1900, curentul secession. Parterul era destinat spatiilor comerciale, iar etajele au fost gandite pentru locuinte. Sunt remarcabile motivele florale si geometrice de pe fatada.

Palatul Bancii Nationale

Palatele din Timisoara 18

Palatul BNR este una dintre cele mai frumoase cladiri ale Timisoarei. A fost ridicat intre 1903 si 1904 pe un teren al primariei, iar aici a functionat la inceputuri filiala Bancii austro-ungare. Palatul a fost proiectat de unul dintre marii arhitecti ai Budapestei, Josef Hubert. La acea vreme, era prima banca ce se ridica in afara Cetatii. Imobilul a fost decorat cu elemente de baroc vienez tarziu combinate cu cele in stilul Secession.

Surse: timisoara-info.rowikipedia.orgTimisoara de altadatabanaterra.euprimariatm.roploaiadecuvinte.blogspot.robanatour.eu,

 

 

Cmentariile sunt închise

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More