Take a fresh look at your lifestyle.

Tendințe în lectură și cărțile prezentului

0

Cărți electronice versus cărți tradiționale. A devenit lectura clasică un lux? Cât de mult ne influențează tehnologia, nevoia de lectură și alegerile în materie de cărți? Despre toate acestea și despre noile tendințe editoriale ne povestește doamna Magdalena Mărculescu, director editorial al Grupului editorial Trei, Pandora M, Lifestyle.

Tendințe în lectură și cărțile prezentului 1

DolceMag: Se spune că lectura este hrană pentru suflet.
Însă, de ceva vreme, tehnologia, Internetul și informația răspândită
virtual au luat locul lecturii clasice. Cum faceți față acestui
lucru? Cât de mult v-a afectat, ca editură?

Magdalena Mărculescu: Sunt tentată să afirm că impactul noii tehnologii asupra lecturii nu este univoc și nicidecum unul exclusiv negativ. Internetul a schimbat mult lucrurile, dar a făcut- o în multe feluri: el are, de pildă, o influență benefică atât asupra modului în care informația despre cărți este comunicată, cât și asupra manierei în care cititorii își împărtășesc opiniile.
Preferințele, topurile și recomandările internauților se transmit repede, dar și democratic – oricine vrea își poate exprima punctul de vedere, se poate face auzit, poate obține un feedback. Cititorul care nu doar ”consumă”, ci găsește și spațiul necesar să se exprime, simte că devine o instanță critică. Este un lucru bun, în măsura în care efectul lui este desacralizarea cititului și a oricărei activități legate de carte. Oamenii știu că nu este necesar să fii doctor în literatură ca să ai dreptul să-ți exprimi părerea despre o carte. Mai mult, se scrie din ce în ce mai mult. Mare parte din cărțile de succes sunt romane scrise de autori care nu au mai scris/publicat înainte. Ca să nu mai vorbesc despre autori care se postează singuri pe Amazon sau pe Wattpad și abia apoi, după ce și-au câștigat notorietatea acolo, sunt publicați de o editură. Vă pot da un exemplu de actualitate: autoarea franceză Agnès-Martin Lugand și-a ”autopublicat” pe Amazon romanul ”Oamenii fericiți citesc și beau cafea”. În mai puțin de două săptămâni avea atât de multe feedback-uri pozitive, încât editura Michel Lafon a contactat-o și i-a propus un contract de publicare. Cartea a devenit un bestseller, iar pentru noi, în România este una dintre cele mai vândute cărți de trei ani încoace. Internetul sau, mai bine zis, tipul de interacțiune pe care îl naște, a crescut numărul de manuscrise, competitivitatea pe piața editorială și, cumva, a generat și o democratizare a scrisului. Poate că este mai greu să găsești o carte bună, ca editor, atunci când primești sute, chiar mii de manuscrise, dar este adevărat că ai și de unde să alegi mai bine.

Tendințe în lectură și cărțile prezentului 2

Pe lângă informația virtuală, care credeți că sunt principalii
factori care afectează vânzările de cărți?

În primul rând, situația materială precară și crizele economice. Apoi, absența unor emisiuni culturale, sărăcia dezbaterilor pe tema cărților din TV. În al treilea rând, o crispare a sistemului de învățământ, ale cărui programe școlare nu permit updatarea discuțiilor despre ce înseamnă literatură valoroasă și nu-i încurajează pe elevi să-i citească nu doar pe marii clasici (pe care, nu știu de ce, tinerii sunt tentați să-i evite), ci și pe autorii foarte valoroși ai prezentului. Literatura continuă să producă scriitori uriași – Elena Ferrante, Haruki Murakami, etc. Nu știu de ce trebuie să așteptăm cincizeci de ani să vorbim despre ei în clasă. Cu siguranță, literatura actuală este o cale eficientă către sufletul tinerilor și o manieră persuasivă de a-i determina pe aceștia să se întoarcă la numele sacre ale trecutului.

Care este segmentul de public încă interesat de lectură?
Nu știu în ce măsură se poate vorbi în mod strict despre un anumit segment de public interesat de lectură. Există niște statistici, dar nu cred că interesul este să le expun eu, mai ales că mi se par riscante: există categorii minoritare care produc efecte majore de piață. Se cumpără multă carte ilustrată pentru copii, mai ales dacă ea este la un preț accesibil. Deci, părinții care pot alege pentru copiii lor, adică părinții copiilor între 2 și 9 ani, constituie un segment semnificativ de piață. De asemenea, se caută cărți motivaționale, cărți de psihologie în genul celor din colecția noastră Psihologia practică, anumite cărți de popularizare a științei. Publicul acestor cărți este divers: studenți, profesori, oameni activi și presați de ritmul cotidian, care caută în cărți îndrumare către echilibru motivațional, profesional sau relațional. Vă dau ca exemplu o carte foarte vândută în ultimul an: ”Arta subtilă a nepăsării” de Mark Manson, publicată de
Lifestyle, una dintre editurile Grupului editorial Trei. Nu numai titlul este genial la această carte, dar și conținutul, mesajul ei existențial: „Cheia unei vieți bune nu este să-ți pese de mai multe lucruri, ci de mai puține, adică de ce este cu adevărat, urgent și important”. Nu în ultimul rând, literatura are un potențial comercial mare, în general cărțile care sunt bestseller pe piețele europeană sau americană devin și la noi vârf de lance. John Green este un autor foarte iubit de adolescenți, thrillerele psihologice și romanele polițiste sunt preferate de cititorii peste 25 de ani, romanele literare au, ce-i drept, un public mai restrâns, poate mai elitist, deși nu este întotdeauna o regulă. Un alt exemplu: Tetralogia napolitană a Elenei Ferrante (”Prietena mea genială”) este unul dintre marile titluri ale acestui început de mileniu, care s-a bucurat și de un imens succes de piață.

Tendințe în lectură și cărțile prezentului 3

Din punctul dumneavoastră de vedere, care este avantajul de a citi o carte în mod clasic față de a citi aceeași carte stocată
într-un kindle?

Eu citesc în ambele variante și fiecare are avantajele ei. Fiind editor, de cele mai multe ori cărțile ajung la mine înainte de a fi publicate, deci sunt nevoită să le citesc în format electronic. Dacă ar trebui să aleg, însă, aș prefera cartea în format tradițional. De ce ? Îmi doresc să păstrez cărțile care-mi plac, să fac adnotări pe ele. Cartea ca obiect dă o consistență fluxului ăsta zilnic de informație care ne ajută, ne oferă soluții prompte, dar ne și înnebunește. Așa cum vrei să oprești timpul, să-l ”îngheți” în momente fericite, pe care le poți păstra cu tine, așa cred că vrei să păstrezi și cărțile pe care le iubești.

Cum reușiți să atrageți încă cititorii?
Este o provocare permanentă. Oferindu-le același lucru pe care s-au obișnuit să-l aștepte de la tine, dar surprinzându-i din când în când cu o nouă sugestie, fie că este vorba de o nouă colecție, fie că este vorba despre un nou mod de a prezenta vechile colecții. Cititorii ne cunosc de-a lungul timpului, ei devin fideli în urma unor lecturi pe care le-au făcut și vin să caute lucruri similare la noi. Dar, ca să-i ”păstrezi” trebuie să reușești să le oferi lecturi care continuă să-i surprindă, să-i încânte. Din acest punct de vedere, ceea ce pare ușor devine greu. Ca editor, muncești mult să-ți creezi vizibilitate, iar odată ce ai dobândit-o, ca s-o păstrezi, ești nevoit să ții pasul cu moda și media, cu noile moduri de comunicare tot mai fluide și dinamice.

Cum se aleg cărțile care urmează să fie publicate? Care sunt etapele și principiile acestui proces?
În primul rând, primim manuscrise de la editori străini, agenți literari români sau străini, autori români. Citim prezentarea proiectului și CV-ul autorului, a cărui implicare în promovarea cărții după apariție este foarte importantă. Mai există și o altă cale, conexă, căutăm noi înșine titluri în topuri, în articole scrise și publicate în diverse reviste străine sau locale, urmărim recomandările criticilor, ale influencer-ilor sau ale cititorilor. Cam acesta ar fi primul nivel de selecție: dintre aceste sute de titluri alegem ce ne inspiră, ce este compatibil cu programul nostru editorial, ce ni se pare ”wow”. După care începe munca: lectura, schimbul de impresii, o selectare mai drastică și o discuție în echipă asupra titlurilor care ni se par tari în urma lecturii. Care sunt principiile selecției finale? Acest lucru depinde de colecție: în cazul romanelor cu potențial comercial, cartea trebuie să spună o poveste bună, povestea să fie atractivă pentru cititorul român, să ai de ce să te ”agăți” ca editor pentru a putea promova cartea. Cam la fel se pune problema și pentru un roman literar, numai că, în acel caz, ne asumăm de la bun început că anumiți scriitori, chiar dacă sunt foarte buni, nu vor crea mega-bestselleruri, și atunci criteriul este prospețimea stilului, inovația romanescă. Cărțile de psihologie trebuie să răspundă unui interes sau să propună o temă inedită publicului. Cărțile de popularizarea științei sau de istorie să abordeze explicit și documentat o temă importantă din domeniul respectiv. Cărțile ilustrate pentru copii să transmită un mesaj, să fie gingașe, să încânte copilul din tine. Până la urmă, cel mai bine se vând cărțile care spun o poveste (o bună ”poveste”, fie ea literară sau teoretică) și despre care editorul poate spune o poveste.

Care sunt cei mai bine vânduți autori și de ce credeți ca au
prins atât de bine la public?

Pentru Grupul editorial Trei, câteva din cele mai bine vândute
cărți ale anului 2018 au fost: ”12 reguli de viață. Un antidot la haosul din jurul nostru” scrisă de Jordan Peterson, unul dintre cei mai urmăriți psihologi ai ultimilor ani, un autor plin de umor și spirit critic care aduce în discuție forma actuală pe care o iau eternele crize ale ființei umane, precum: raportul individului cu propria existență și cu sistemul de valori pe care-l îmbrățișează, criza familiei, ideologizarea educației, polarizarea societății politice. Într-o epocă a relativismului de ordin spiritual, Peterson evocă adevăruri și valori care te fac să te gândești la o viață mai luminoasă.

”Arta subtilă a nepăsării” despre care am vorbit mai sus și ”Regula de 5 secunde. Doza zilnică de curaj care îți va transforma viața” de Mel Robbins (o carte pentru acea ipostază incomodă a noastră în care, sub abundența detaliilor, nu mai ne regăsim eficiența de a acționa). Toate romanele Elenei Ferrante, pe care le-am publicat treptat de trei ani încoace, pentru că această autoare are grația inepuizabilă a celui care poate exprima elocvent trăirile cele mai omenești, dar și cele mai greu de adus în cuvinte.
”Ura cu care lovești” de Angie Thomas, o carte pentru adolescenți, care vorbește în esență despre curajul de a lupta împotriva discriminărilor și a nedreptăților, mai ales atunci când acestea îi afectează pe cei din jur, nu pe noi înșine nemijlocit. ”Lumina unui nou început” și toate romanele lui Agnès-Martin Lugand, pentru că sunt extrem de accesibile și de terapeutice.
”Ziua în care am învățat să trăiesc” a lui Laurent Gounelle, un roman filosofic despre cum poți să-ți ”fabrici” singur fericirea. Lista continuă. Dar aș mai adăuga un titlu pentru copii: seria ”Pettson și Findus” (a scriitorului suedez Sven Nordqvist). Cea mai vândută carte a acestui început de an este cea semnată de un tânăr autor român (primul tiraj s-a epuizat în câteva zile): ”Xanax” de Liviu Iancu.

Tendințe în lectură și cărțile prezentului 4

Care sunt propunerile editurii Trei pentru această primăvară?
Laurent Gounelle – ”Și vei găsi comoara ascunsă în tine”, noile romane ale autorilor Robert Galbraith, Frédéric Beigbeder, Jo Nesbo. O bijuterie literară în Literary Fiction de la Pandora M.

  • ”Manhattan Beach” de Jennifer Egan, precum și cartea Elenei
    Ferrante – ”Frantumaglia”. Un titlu de filosofie percutant, ”Încrederea
    în sine” de Charles Pepin și bestsellerul internațional ”Atomic
    Habits” de James Clear, o carte despre calea cea mai simplă de
    a-ți forma bune obiceiuri și de a te dezbăra de cele rele. Și, o carte
    proaspăt apărută la noi, care s-a vândut în peste 2 milioane de
    exemplare în străinătate, fenomenalul succes al lui Rachel Hollis
  • ”Fată, deschide ochii!” – o carte adresată femeilor, despre cum
    să te eliberezi de temeri și autolimitări, despre cum să te eliberezi
    de prejudecăți și de minciunile pe care singură ți le construiești în
    jurul tău, împiedicându-te, astfel, să devii cea care ești/poți să fii
    cu adevărat.


Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More