Take a fresh look at your lifestyle.

Turnul Eiffel a împlinit 128 de ani.El este inginerul român care a inventat tehnologia de construcție a turnului. Gustav Eiffel a venit în România special să-l cunoască și să învețe de la el

Unii românii sunt geniali și nu ne este rușine să o spunem. Chiar dacă nu au ținut prima pagină a marilor reviste internaționale, nici măcar naționale, ei au existat, au creat, au învățat. Și i-au învățat și pe alții. De exemplu inginerul Gheorghe Pănculescu l-a învățat pe Gustav Eiffel cum să construiască celebrul turn din Paris.

Mitic şi îndrăzneţ, admirat sau criticat, Turnul Eiffel, ridicat cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris şi inaugurat la 31 martie 1889, a fost realizat după o tehnologie descoperită de Gustave Eiffel în România, informează tvr.ro Trebuia demolat, dar a fost salvat de era comunicaţiilor şi de cei peste 250 de milioane de vizitatori. Este simbolul Parisului şi important actor economic, turistic şi în mediul digital.

Turnul Eiffel a fost construit în urma unui concurs de arhitectură lansat cu prilejul Expoziţiei Universale din 1889. Se dorea ridicarea, pe locul numit Champ-de-Mars, a unei construcţii care să servească drept arc de intrare la târgul mondial. S-au înscris 107 proiecte şi a fost desemnat câştigător cel prezentat de antreprenorul Gustave Eiffel, inginerii Maurice Koechlin şi Emile Nouguier şi de arhitectul Stephen Sauvestre. În 1887 au început lucrările la fundaţie.

Inginerul Eiffel folosea o tehnică similară celei aplicate la construirea podului peste râul Douro din Portugalia, a viaductului Garabit construit la 122 metri deasupra unui torent în regiunea franceză Cantal, la structura internă a Statuii Libertăţii de la New York sau a Observatorului de la Nisa.

Tehnologia de construcţie însă nu îi aparţinea. Era invenţia inginerului român Gheorghe Pănculescu care, după ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zürich, ajunsese să lucreze la compania Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.

În 1878, Pănculescu revenise în România pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal şi inventase în acea perioadă un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată. Lucrarea trebuia realizată în cinci ani, dar prin metoda de montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii ferate, Pănculescu reuşise să termine tronsonul într-un singur an. Impresionat de geniul inginerului român, Gustave Eiffel a venit special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Pănculescu şi pentru a vedea noua tehnologie.

Aici, Gustave Eiffel i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expoziţia universală din 1889. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Pănculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea pe măsură ce se înălţa lucrarea.

Într-un studiu datat 1887, Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut.

Lucrările au început în 26 ianuarie 1887 şi, după doar trei săptămâni, a izbucnit o polemică virulentă. Academia de Arte Frumoase, scriitorul Guy de Maupassant sau compozitorul Charles Gounod îşi arătau indignarea scriind în ziarul Le Temps: “Parisul se va asocia multă vreme cu mercantilele imaginaţii ale unui constructor de maşini pentru a se urâţi ireparabil şi a se dezonora” cu acest “inutil şi monstruos turn Eiffel”.

A fost o lucrare titanică. Toate elementele au fost fabricate la uzina din Levallois-Perret, lângă Paris, unde îşi avea sediul întreprinderea Eiffel. 50 de ingineri şi proiectanţi, mii de schiţe şi desene, 180 de muncitori care au fabricat în atelier peste 18 mii de piese diferite şi alţi 130 care lucrau pe şantier.

Unele piese de metal au fost comandate de Gustave Eiffel la Uzina de la Reşiţa. În epocă, oraşul se afla în Imperiul Austro-Ungar, şi pe eclisele turnului Eiffel mai figurează şi astăzi inscriptionat numele oraşului unde au fost fabricate.

Ridicarea celor patru piloni şi instalarea grinzii orizontale de la primul etaj, la 57 de metri deasupra solului, au fost cele mai dificile momente. Construcţia a durat 26 de luni şi, luând în considerare standardele de siguranţă ale momentului, este remarcabil că a murit un singur muncitor, în timpul instalării lifturilor. Enorma structură de metal de 10 mii de tone avea iniţial 312 metri înălţime.

Epopeea celor 250 de constructori a cunoscut momentul de glorie la 31 martie 1889, la ora 13.30, când Gustave Eiffel, după ce a urcat cele 1.710 trepte care duceau la cel de-al treilea etaj, a desfăşurat drapelul francez care a fost salutat de 21 de salve de tun. Pe 31 martie 1889, la încheierea construcţiei care avea să-i aducă celebritatea, Gustave Eiffel a fost decorat cu Legiunea de Onoare, în cadrul unei ceremonii desfăşurată chiar pe îngusta platformă din vârful turnului.

Sursa: jurnalul.ro

Cmentariile sunt închise

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More